M-ai invatat ca sa urasc minciuna
Sa nu ma tem de nici un greu,
Sa lupt ca sa infrunt furtuna
Si sa ma-ncred in bunul Dumnezeu.
Anii si zilele-au trecut
Si fire albe ai in par,
Dar ochii tai senini ca altadat’
Sunt tot la fel ca si albastrul cer.
Azi parca esti mai mititica...
Si riduri ai pe-a ta manuta.
Cu toate astea te iubesc
Parca mai mult, draga maicuta!
M-ai ajutat intotdeauna
Sa scriu, sa-nvat si sa citesc
Si pentru toate aste-acuma
Maicuta mea, ITI MULTUMESC!