Uneori ți-e dor, ți-e tare dor de cei pe care-i iubești,dar ei nu sunt acolo pentru a te strânge-n brațe.Doare atât de tare ca sufletul tău să strige plin de tristețe după o îmbrățișare și locul de alături să fie gol...Nu ai decât să închizi ochii și să-l aduci cu gândul aproape de tine pe cel iubit, măcar pentru o secundă,o clipă în care să simți că omul acela, indiferent cât de departe s-ar afla, îți împărtășește pe deplin dorul care te sufocă,iar mările, oceanele sau munții care se află între voi, nu vor putea împiedica niciodată ca acel sentiment copleșitor să ajungă de la unul la altul.Știți, de fapt dorul nu-i decât un strigăt speriat al sufletului nostru atunci când acesta se teme de