Speranţa e Credinţă
Dacă inima ţi-e frântă şi visul nu ţi-se-mplineşte
De aripile-s rupte şi sufletul... nu poate să mai zboare,
Speranţa e scânteia, ce arde-ncet... mocneşte...
Speranţa e scânteia ce niciodat' nu moare!
Dacă noaptea-i foarte lungă şi-i beznă pe cărare
Tu lacrimile-alungă, îţi şterge-n grabă faţa,
Speranţa-i prima rază din neschimbatul Soare,
Ce ne şopteşte-n taină că vine Dimineaţa!
Când barca vieţii tale e în derivă, când te îneacă valul,
Când e furtună-n tine şi când te copleşeşte "greul"
Speranţa e un far în noapte ce îţi arată malul,
Speranţa-mprăştie norii şi-apare curcubeul!
Când prin valea "umbrei morţii" frica-ţi dă târcoale
Şi când eşti firav, slab şi plin de ne
" Nu mai putem schimba nimic din ce-a fost, însă, odată porniți " în căutarea timpului pierdut", ne așteaptă aventuri minunate care nu ne amenință în nici un fel. Dimpotrivă, s-ar spune, ne ajută să uităm amenințările reale. Căci," memoria involuntara" a descoperit, poate, și o formă paradoxală de uitare. Prin amintiri."
Octavian Paler