Nu sunt poet, dar simt frumos, Iubesc, visez și îndrăznesc Frumosului s-aduc folos Și cerului să-i mulțumesc! Nu sunt poet, dar mult aș vrea Condeiul să mă reprezinte, Că tot ce simte inima Să zugrăvească în cuvinte.
„Nu legea, nu cartea, nu regulamentele, inspectorul ori ministrul fac școala. Ci o faci zilnic tu, cel care ești la catedră. De felul cum te-ai gândit la lecție, de chipul cu care ii privești pe copii, de metoda cu care explici lecțiile, de fiecare pas, de fiecare cuvânt, de fiecare gest al tău atârnă soarta viitoare a învățământului. Dacă tu ești dascăl adevărat, poate universul întreg să fie hâd și șubred ca o șandrama veche, tu, în sfera școlii tale ești izvor de lumină, de frumusețe și armonie, fiindcă tu ești pentru copil centrul Universului”. ~Simion Mehedinți~
Mama îndelung rabdă; mama este binevoitoare, mama nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte. Mama nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul. Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr. Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă. Mama nu cade niciodată. Mama este Dragoste ! Emil Apostol, inspirat din Epistola întâia către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel, cap. 13.