Предыдущая публикация
E seara, un timp liniștit
Vîntul agale leagănă pletele copacilor
Stelele împodobesc bolta cerului
Iar gîndurile îmi tulbura liniștea
Lipsa îmi rupe sufletul
Sunt blocată în acea stare de tristețe
Mă chinuie imaginile
Imaginile cu zîmbete fericite, și vocea mamei
Mă simt egoista, distrusă, rece
Vreau sa urlu ca un lup la lumina luni
Intr-o lume atit de mare
Înconjurată de oameni falși , nepăsători
Sunt in depresie, lacrimile îmi inunda ochi
Am o stare mentală de tristețe
Lipsa ta mama ma distruge
Dar timpul, timpul nu se mai întoarce
Ramîn doar amintiri.
Присоединяйтесь — мы покажем вам много интересного
Присоединяйтесь к ОК, чтобы подписаться на группу и комментировать публикации.
Нет комментариев