Cînd dulci colinde cad, simţim nevoia vie de-o casă, de un brad şi de copilărie!

Afară iarna-i grea ninsoarea e albastră, iar noi ne vom juca de-a toată viaţa noastră. La geamuri mîndrii sloi îşi ţese-n gheaţă iia, noi ne jucăm de-a noi, şi de-a copilăria...Ninsoarea peste case cade şi focul mai tresare, şi am adus un brad şi i-am cerut iertare... Copii, copii frumoşi prefaceţi-vă bine că-l aşteptaţi pe Moş şi credeţi că şi vine...! LA MULŢI ANI!