Evaluarea eficienței terapiei-ţintă hormonale pentru tratamentul cancerului de

sîn, prin metoda calculării celulelor tumorale circulante.
Studiul demonstrează că numărarea celulelor tumorale epiteliale
circulante poate contribui la evaluarea eficacității tratamentului cu
agenții de blocadă hormonală. Autorii susțin că schimbarea nivelului
celulelor tumorale este indicatorul cel mai timpuriu al rezistenței la
terapie.
Una din primele terapii-ţintă pentru tratamentul
cancerului a fost bazată pe medicamente de blocadă hormonală și aplicate
pentru tumorile sistemului reproductiv feminin și masculin. Un exemplu
de astfel de agent larg utilizat pentru tratamentul cancerului de sân
este un modulator selectiv al receptorului de estrogen, tamoxifen. Din păcate, doar o mică parte dintre pacienți - cei care sunt pozitivi pentru molecula țintă de tamoxifen - raspund bine la acest tratament. De asemenea, nu se stie daca tamoxifen are efectul asupra celulelor tumorale circulante, care au un rol-cheie în dezvoltarea metastazelor.
O
marea majoritate a pacienților cu cancer mamar, în special cei cu
vîrsta de peste 50 de ani, suferă de tumori care sunt receptor -
pozitive și respectiv terapia hormonală le oferă rezultate bune, dar
după un tratament lung și continuu. Oricum în jur de 60% din acești
pacienți, nu răspund la tamoxifen, din cauza unui
defect în unele dintre enzimele de metabolizare a medicamentului.
Răspunsul timpuriu la acești pacienți este bun, dar în timp, ei prezintă
rezistență la tratament.
​Într-un studiu, cu durata de 5 ani, au fost studiați 178 de pacienți cu terapia hormonală de cancer mamar, după tratamentul adjuvant sau neoadjuvant. Scopul acestui studiu a fost de a determina dacă urmărirea celulelor tumorale epiteliale circulante poate contribui la evaluarea eficacității tratamentului cu agenți hormonali de blocare. Pentru analiza celulelor tumorale circulante a
fost folosită metodologia MAINTRAC® care permite identificarea celulelor
tumorale viabile din sângele periferic în diferite stadii ale bolii și răspunsul lor la terapie.
Rezultatele studiului arată că creșterea nivelului celulelor tumorale epiteliale circulante de peste 10 ori corelează cel mai bine cu supravietuirea fără recidivă în comparație cu alți factori analizați, cum ar fi vârsta pacientului,
mărimea tumorii, expresia receptorului și altele. Pentru pacienții cu
nivelurile mai ridicate de celule tumorale circulante se calculează
riscul de recurență de 5,5 ori mai mare decât la cei la care nu s-a
fixat vreo schimbare în aceste niveluri. Autorii susțin că modificarea
nivelurilor de celule tumorale circulante este cel mai timpuriu
indicator al rezistenței la tratament. Acest lucru este foarte
important, deoarece tratamentul precoce înainte de dezvoltare a
metastazelor poate distinge pacienții pentru care nu va avea nici un
efect. De exemplu, unii pacienți sunt rezistenți la tamoxifen (cel mai des cei cu deficit de CYP2D6), dar pot fi salvați printr-o schimbare în terapie şi utilizarea inhibitorilor de aromatază.
​
Autorii prezic că metoda de monitorizare a celulelor tumorale circulante
poate fi aplicată în cazul tumorilor dependente de androgeni, în
adaptarea terapiei endocrine adjuvante pentru nevoile fiecărui pacient.