Salut..

Sunt #MysticalPower... Atenție!⛔Acest capitol este doar pentru cei cărora le pasă cu adevărat de această poveste, și nu pentru cei care o displac😒. Să știți că mă chinui mult la o poveste, iar când nu am timp, și atunci eu scriu, în sperarea că voi face pe cineva fericit, însă lucrurile nu sunt mereu roz... Cum oare unele povești îngrozitor de plictisitoare și cu greșeli cât duce trenul pot să aibă atâtea comm-uri pozitive și o mulțime de like-uri? Ok.. ok.. înțeleg.. aveți școală, teme, însă vreau să vă văd pe toți cei care ne aveți în prieteni.. Unde sunteți cei toți 596 de prieteni? Nu dați niciun semn de viață, nimic😔... Ok, haideți să trecem la poveste...
**†****†****†***†*****†*****†*****
"Și totuși simt că pot face orice" By #MysticalPower👽❤
Capitolul 9
C(Cary)- Acum, unde mergem?
Eu- Păi.. trebuie să mergem pe dealul Răsăritului să facem sceptrul... Se află cam la o sută de kilometri distanță...
E(Elize)- Oh... Pot merge și eu cu voi? Vă rog! Nu am ce face aici, mă plictisesc 😟
Eu- Nu știu... Drumul pare periculos...
E-Vă rog! Vă rog! Vă rog!
•Și în timp ce se ruga la noi, pe chipul Elizei își făcu apariția doi ochișori mari și rotunzi, care îți era extrem de greu să îi refuzi...•
C- Ohhh, Thia... Nu rezist 😫.. E.... Atât de... ADORABILĂ!!!😱
Eu- Bine,bine... Te luăm... Dar promite-ne că vei fi ascultătoare...
E- Da, da, promit...
•Și atunci am plecat... Ne-am suit pe spatele lui Kiko, și am parcurs în vreo juma' de oră doar o pătrime din drum... Eram atât de ostenite, încât am hotărât să luăm o pauză... Ne-am coborât jos și căutăm un loc în care să ne odihnim un pic. Mergând, am văzut un lac, și acolo era locul perfect! Ne-am așezat jos și toți am ațipit (fiind extrem de extenuați).. Mai apoi m-am trezit fiindcă îmi era sete, și am hotărât să beau apă din lac. Când m-am aplecat să beau, în reflexia apei l-am văzut pe Lexin, care era la un metru distanță de mine... M-am distanțat de el brusc, și încercăm să îl prind într-o sferă, însă mi-a reproșat cu un fulger... Era aproape de Cary și Elize, așa că le-a luat pe ambele de gât( acestea trezindu-se și neștiind ce se întâmplă), și mi-a zis: •
L(Lexin)- Dacă vrei ca ele două să mai trăiască, atunci va trebui să vii cu mine!
•Nu puteam să refuz, așa că răsuflând din greu am acceptat. Mi-am dat capul în jos, și m-am suit pe un dragon al nopții, care părea și el sub robia lui Lexin...•
C- Nu-u-u, Thia! Întoarce-te!!!
E- Nu te teme Cary, vom găsi noi o soluție...
***********************************
•Dragonul​ s-a dat brusc jos, și am observat că am ajuns... Nu mai zburam, ci călaream dragonul, el mergând pe cele 4 picioare ale lui...Am văzut regatul. Imaginea era una sumbră. Toți locuitorii lui erau triști și nu aveau ce mânca... Cerșetorii erau mai peste tot, și oamenii, vazându-l pe Lexin și dragonul lui, se ascundeau în case, alții pe la colțuri, și nu mai știa nimeni de ei. Mi s-a făcut milă, și priveam cu tristețe peisajul la care a contribuit cu siguranță Ryan și fiul lui... La intrare, mi-a pus cătușe, și m-a forțat să intru... Acolo l-am văzut pe ipocritul de Ryan, care practic avea oră de înot în aur...•