Femeia plânge cât plânge, apoi se ridică tot mai puternică.

Lacrimile femeii puternice, nu sunt lacrimi ale neputinței, ci ale eliberării.
Nu își plânge durerea, ci își purifică sufletul, ca atunci când bei apă după un efort susținut. O femeie puternică își poate stăpâni lacrimile și poate răbda mult. Ea plânge doar atunci când nu o vede nimeni.
Femeia puternică nu își va arăta slăbiciunile în fața altor femei sau a bărbaților. Ea nu renunță niciodată și nici nu lasă să se vadă sensibilitatea ei. Ea poate părea distantă, dură și rece, însă ceea ce este în sufletul ei doar ea știe. Și nu este vorba că ar purta vreo mască, ea doar îi îmbărbătează pe cei din jurul ei – le oferă liniște, încredere și siguranță.