Creatia proprie

Va veni si acea noapte
Cind Iti vei da tu seama poate,
De ce-am plecat in departare
Peste munti si peste mare.
Te-am lasat si am plecat
Cu chipul trist, indurerat,
Priviam in Urma si plecam
Lacrima din ochi tiniam.
Nu Te-am lasat de tot, Sa stii
Tu pe la mine Sa Mai vii,
Prin vis, prin gind, prin soapte dulci
Pe ele nu Poti Sa Le uiti.
Sa stii ca o Sa vin si eu
Si o Sa-ti dau sarutul meu
Iar tu, au nu cumva Sa Te trezesti
Cu ochii inchisi, tu sa-l primesti.
Te voi imbratisa incet
Strins, Strins la al meu piept
Vei auzi un zgomot blind
Zbic, Zbic, de dorul tau, Zbic, Zbic.
Vom sta imbratisati in doi
Sub zgomotul batrinei ploi
Ne vom sopti cuvinte dulci
EU Te iubesc, tu Sa nu uiti.
Sa ai grija zi de zi
EU prin vis voi Mai veni
Te voi vizita mereu
Mi e dor de tine, sufletelul meu.
Va sosi si acea zi
Cind la tine voi reveni
Si atunci la sigur Toate
Vor fi mult Mai placute, si nimeni nu ne va desparte