Îngenunchiată stai și plîngi

Cu mîina netezind pămîntul.
Cu alta crucea o ating .
Și îi sărut mamei mormîntul.
Plîngînd din nou îi povestesc ,
Că-i tare greu fara de ea
Si lumea-i rea si timpu-i greu
Si sfaturi n-am de unde culege.
Îi povestesc că-mi este dor
De a ei privire,mîini și față.
C-as face al lumii înconjor
Numai ca ea să fie-n viață.
Plîngînd î-mi ceri din nou iertare
Că-n goana asta după bani.
Dorindu-mi bogăție mare
Nu te vedeam nu luni,da ani..
Iar astăzi banii și averea
Ai fi de acord cuiva s-ai dau.
Doar ca să-ti simți iar mîngîierea
Și acasă mamă iar să am..
Și-i spun c-as fi ascultătoare
De s-ar întoarce ea acum.
C-am înțeles tot,ce te doare
Că nu te-ai mai porni la drum.
Că ai sta cu ea acasă
Chiar de-n țară e mai greu.
N-ai mai vrea viață frumoasă
Fără mamă e mai rău.
Dar măicuța nu-mi răspunde
Crucea și mormîntul tace.
Iar privirea nu-mi pătrunde
În groapa unde mama zace.
Îngenunchiată stai și plîngi
Căci altceva nu mai poți face.
Azi poți doar crucea s-o atingi
Dorindu-i liniște și pace..