Capitolul 3 Salut, eu sunt Sofia. Fata de care toti isi bat joc la scoala si nimeni nu vrea sa fie prieten cu mine, indiferent ca e fata sau baiat. Mama mea ma uraste . Fratele meu mai mic ma baga in seama doar cind mama dispare din peisaj. Asta e viata mea, si asa am crezut ca va fi pina cind un baiat pe nume Alex mi-a returnat cartile si caietele dupa incidentul cu Vlad. Acum Alex este prietenul meu si astazi ma v-a prezenta prietenilor lui. La inceput nu am vrut dar Alex mi-a spus ca cunoscindu-i prietenii as putea sa imprietenesc cu ei si ei cu mine, ceea ce inseamna ca + inca citiva prieteni ceeea ce eu nu am avut pina acum. Deci, m-a convins si acum stau in fata oglinzii din camera mea si imi pieptan parul. Am 20 minute de cind m-am trezit dar deja vreau sa adorm inapoi ca sa nu plec la scoala. Ieri alaturi de Alex aveam atita curaj ca sunt pregatita sa vorbesc cu amicii lui dar astazi vreau sa ma imbolnavesc. Mi-e frica. Sunt sigura ca nu o sa ma accepte. Nu o sa doreasca sa prieteneasca cu mine. Mda...Nu trebuia sa accept. Dupa ce imi aranjasem parul , il pieptanasem si l-am lasat pe spate, mi-am luat rucsacul si am pornit spre scoala. A nu , am pornit spre iad. Ajunsa la scoala , intru si ma indrept spre dulap ca de obicei, sa imi las rucsacul si sa imi iau doar cartea si caietul. Astazi nu aveam pofta sa duc in spate  si rucsacul asta. Mi-am lasat rucsacul si cu pasi repezi ma indrept spre clasa. Mai erau vreo doua minute si avea sa se dea sunetul si nu doream sa intirzii. Cind pe neasteptate simt mina cuiva care ma opreste apucindu-ma usor de umor. Mi-am indreptat privirea spre persoana care ma oprise si il vazusem pe Alex cu zimbetul pe buze. Alex: Neatza, unde te grabesti asa? /si imi elibera umarul vazind ca ma oprisem/ Eu: B-buna dimineata. /spusem putin nesigura/  Si ma grabesc la ore, nu vreau sa intirzii. Alex: Ce dragut, esti una din persoanele care nu intirzie niciodata? Eu: Si daca da este ceva rau?   Alex: Pai daca da, trebuie sa iti spun ca urasc astfel de persoane. Eu: C-ce?! /il privesc putin speriata/    Alex uraste persoanele care nu intirzie la ore? Ce sa fac? Daca ii uraste inseamna ca ma uraste si pe mine, ceea ce inseamna ca prietenia noastra sa terminat.  Alex: Glumeam /a inceput sa rida/ Eu: A fost doar o gluma? Alex: Da, scuze, nu mam putut abtine.    Huh...a fost doar o gluma, ce ma bucur. Si fara sa imi dau seama am zimbit. Eu: Nui nimic. /Suna clopotelul/ Alex: Esti draguta cind zimbesti, ar trebuie sa faci asta mai des. Aceste cuvinte ale lui mau facut sa rosesc putin nestiind ce sa spun. Alex: Sa fii la cantina dupa a treia lectie, vor fi si toti prietenii mei, ok? Ne vedem acolo /pleca fara sa astepte sa ii raspund/ Am pornit si eu spre clasa.Oare chiar sunt draguta cind zimbesc? Niciodata nu mam gindit ca cineva ma va credea draguta.Intru in clasa si iau loc in ultima masa. Mi-am pus cartea si caietul pe masa si asteptam sa vina profesorul.Din curiozitate mi-am scos telefonul mobil din buzunarul pantalonilor mei simpli si mi-am privit reflectia care o vedem pe ecranul acestuia. Chiar sunt draguta? Poate daca mi-as mai schimba si hainele ihaine la moda cred, doar cred, ca as putea arata chiar dragut. Visam cu ochii deschisi inca tinind telefonul in mina in fata mea cind dupa citeva secunde cineva mi-l luase.Imediat visele mi sauspulberat si in fata mea era Vlad care se uita la mine scirbos. Vlad: De cind gunoaiele ca tine au asa ceva? /si imi flutura telefonul prin fata mea/ Eu: Te rog dami-l inapoi./spun cu voce mica/ Vlad: Il vrei inapoi?/ma privi dupa care arunca telefonul care facu contact cu podeaua de linga usa de la intrare/ i-al. /si zimbi satisfacut/    M-am ridicat sa imi i-au telefonul dar in clasa intra profesorul si il ridicase el de jos. Profesorul: Al cui este acest telefon si ce cauta aici jos pe podea?   nici nu am reusit sa spun ceva ca Vlad spuse: Vlad: Telefonul este al Sofiei. Eu doar am atentionat-o ca telefoanele sunt interzise in timpul orelor dar aceasta continua mai departe sa vorbeasca la telefon, dupa ce iam repetat de mai multe ori aceleasi cuvinte ea sa infuriat si la aruncat in mine, dar din fericire eu am reusit si m-am ferit . Astfel telefonul a ajuns acolo domnule profesor.    Ceeeee??? Ma uitam la Vlad cu ochii mari si cu gura cascata. Profesorul ma privi pe mine,apoi telefonul meu si dupa pe cei din clasa. Prof: E adevarat copii? Toti in cor: Daa. Prof:Sofia dupa ore sa vii in cabinetul directorului. Eu:D-dar.. nu am facut nimic.. Prof: Elevi astazi trecem la tema noua.imi ignora cuvintele/    luasem inapoi loc pe scaunul meu si fara sa vreau il vedeam pe vlad zimbind satisfacut. Planul lui a functionat. Ma lasat fara de telefon. Il urasc din toata inima.Acum va trebui sa plec in cabinetul directorului si sa spun ceva destul de convigator ca sa imi pot recupera telefonul.OOff...///trei ore au trecut deja. TRebuia sa plec la cantina sa fac cunostinta cu prietenii lui Alex. Cu neincredere pornesc spre cantina si ajungind la usa cantinei ma opresc. Nu. Nu pot face asta. Pur si simplu nu pot.Nu ma vor accepta. Nu,nu,nu. Fac un pas in spate si vreau sa ma intorc inapoi in clasa cind il vad pe Alex si acesta ma vede pe mine. Alex: Sofia, unde crezi ca te duci? Cantina este in cealalta directie. Eu: Chiar? Nu mi-am dat seama. Stii, eu trebuie sa plec.Am mult de repetat pentru urmatoarea.../nici nu reusesc sa termin ce aveam de spus ca Alex ma apuca de bart si ma tragea dupa el/ Alex: Ai sa repeti dupa iti fac cunostinta cu toti.   Observam cum toti ne priveau si spuneau ceva, dupa care rideau. Stiam eu. Atita timp cit Alex este prietenul meu vor ride si de el. Ne-am oprit in fata unei mese unde stateau doua fete si trei baieti. Alex: Prieteni faceti cunostinta cu Sofia, Sofia ei sunt prietenii mei  :Andreea,Mirela,Brandon,Mateo si Tommy.  Acestia ma priveau exact ca Vlad. Nu stiam ce sa spun, iar cind parca aveam mai mult curaj si eram gata sa spun ceva cind  fata pe nume Andreea mi-o luase inainte. Andreea: .... C-am atit cu acest capitol.Urmatorul capitol v-a fi mai lung.

La citeva pareri si 30 de like-uri scriu continuarea. Am deja o idee pentru capitolul 4. #ʍนλαωқα