Azi este duminică. O.voi lua pe Laura de la orfelinat(duminica avem voie) şi o voi duce la fast-food. Sa mai guste şi ea din aceste mâncăruri. De mult nu a făcut-o. Mi-am luat ghiozdanul şi câțiva lei şi am plecat. Ajunsă la orfelinat, am fost anunțată că Laura a fost înfiată. Ce durere a fost. Am pierdut sora. Nu o voi mai vedea... M-am dus acasă destul de tristă. Intru în casă iar acolo era o linişte totală. Mama nu era. M-am pus în living şi mă uitam la teve, schimbam canalele ca pe răsărită. Peste vreo jumate de oră aud uşa la living. Eu:Mama, Laura... Mama:E aici... Apoi am văzut corpul Laurei intrând pe uşă. Era veselă. Eu:Ce? Am fost acolo şi mi-au spus că pe Laura au înfiat-o. Mama:Eu am înfiat-o. Eu:Ce? Serios? Apoi mă aplec şi o iau în brațe şi o învâr te două ori. Eu:Cât mă bucur... Laura:Şi eu. Eu:Vrei să mergem la fast-food? Laura:Am fost deja cu mami. Am luat şi la pachet. Eu:Înseamnă că astăzi am întârziat... Laura: Mergem altă dată. Eu:Ok. Spun şi o cobor jos. Eu:Haide în camera ta. Din toate lucrurile pe care le avea Laura, de la orfelinat a luat acasă doar ursul de la Max. Restul a împărțit copiilor. Hainele, jucăriile, dulciurile pe care le avea de la mine, tot. Laura:Dar Max? Unde e? Eu:Nu ştiu, nu vezi? Eu sunt lângă tine... Laura:Sună-l. Eu:Ce? Pentru ce? Laura:Mii dor de el, vreau să îl văd. Eu:Okey? Am scos telsfonul din buzunar, şi încă neconvinsă tastam numerele. Apoi am apăsat pe receptor. Au început să sune. Iar peste câteva secunde aud un "Alo?" din capătul celalt al firului. Eu:Alo? Max? Max: Victoria? Eu:Da. Max:Ce sa întâmplat? Eu:Păi Laura, am luat-o de la orfelinat şi vrea să te vadă... Max:Ok. Unde să vin? Eu:Acasă la noi, apoi vom vedea. Max:Bine, peste 20 minute sunt la voi. Eu: Ok. Chiar peste nici 20 minute era la uşă. Eu:Laura, a venit Max. Mama:Cine e acest Max? Eu: Un coleg de la şcoală... Mama:Aham. Eu:Ce? E doar coleg. Apoi am plecat şi am deschis uşa. Era Max cu o jucărie de pluş în mână. Laura:Max? Max:Salut păpuş-o. Laura:Eu nu mai stau deja la orfelinat, voi sta aici. Max:Mă bucur. Laura:Şi eu, hai să îți arăt camera mea... Max:Ok. Apoi ei au plecat sus. Eu cu mama am rămas jos în living. Mama:E frumos băiatul, ai noroc. Eu:Ce? Nu. Mama:Hai că am văzut cum te priveşte... Eu:Cum mă priveşte? Mama:Îi sclipesc ochii, dragă. Eu:Ce? Nu. Mama:Ba da. Eu:Ba nu. Mama:Ba da. Laura:De ce vă certați? Noi în schimb am început un râs zgomotos. Eu:Nu ne certăm. Laura: Ok. Victoria? Eu:Ce? Laura: Vreau în parc. Eu:Ok. Megrem. Laura:Acum. Eu:Acum? Laura:Da. Merge şi Max cu noi. Eu:El unde este? Laura: E în cameră. Eu:Bine, dute şi chiamăl că mergem. Am ajuns în parc. Acolo Laura s-a dat la topogane, la diferite atracții. Dar noi, noi ne-am distrat şi noi. Am mers la diferite locuri. Am mâncat vată dulce. Apoi am decis să mergem la o piscină. Acolo am împrumutat costume de baie şi apoi ne-am băgat în apă. A fost super fain. După ce ne-am săturat de piscină,am fost şi am mâcat. Max: Victoria? Eu: Da? Max:Vin-o deseară în acest loc... Spune şi îmi dă o fițuică. Eu:Ce să fac acolo? Max:Vin-o şi o să vezi. Este ora 20:23 . Mi-am luat ghiozdanul în spate şi am plecat spre locul destinației. Este un restaurant lângă un lac. M-am aşezat la masa către care ma condus chelnerul. Am stat puțin apoi dintr-o dată.... Iată încă un capitol. Sper că va plăcut. Hey , puteți vă rog să dați câte un like la poza principală? Vă mulțumesc...