Se pare c-am iubit prea mult

Si cineva mi-a aruncat in vant iubirea,
Ea...s-a lovit de-o stanca si-a cazut -
S-a sfaramat...cazand in nesimtire...
Am mers, iubind, la capat de pamant
Sa ma adun...sa-mi strang din cioburi trupul,
Dar n-am gasit, decat un pumn de scrum
Ce nu-si mai tine minte...inceputul...
Si-am mers asa...in lung si-n lat
Crezand, ca intalni-voi...jumatatea,
Ce... obosita si in lacrimi m-a ruga
S-o scot din lanturi, dandu-i libertatea...
M-as repezit...cu sufletul deschis
Mi-as fi jertfit si vise si...sperante,
De fapt...taiam in mine cu-n cutit
Incatusandu-ma in grele lanturi...
Dar...am cazut, ranita, la pamant,
De umbra cea trimisa sa ma-nsele...
Ma-ntreb: dar oare unde am gresit ?
Unde-i sfarsitul chinurilor mele ???
O, viata...Sunt si eu un om micut.
Si te intreb, ducandu-mi Crucea si menirea :
Cand Dumnezeu e Dragoste si...Har,
De ce se pedepseste crunt Iubirea ???