Ma-am trezit dimineața cu un nod in git,o stare de apăsare în piept,fara sa stiu de ce.
Îmi vad chipul in oglinda din baie si-mi amintesc că si aseara am adormit plîngînd, de asta sunt ochii atît de rosii...Si tristi .
Uneori ,ma uit in jur si mi se pare că nimeni nu vede sau,daca vede ,nu intelege cum mă doare pe mine, acolo,înăuntru.
Uneori,uit ...Uit că viața e despre lecti de învățat. Lectii care nu vin scrise in cărțile ce au coperți colorate sau titluri multinaționale.
Viața este .Si atît.
Se-ntîmplă sa fim si noi ,in ea.
Dar avantajul îl are ea:chear daca noi nu mai suntem ,ea continua .
Si-atunci ...mi-am dat seama că nu am de ales decit sa las sa ma doară.
Sa las sa ma apese i