Te respir în amintiri
ce se cuibaresc in minte
în timp ce privesc spre cer
si îmi dau seama cât de departe esti.
Rasfoiesc paginile trecutului
si-ti vad privirea calda ,
rasete si strigate de bucurie ,
in timp ce incerci sa ma prinzi in
brate...
Iti cuprind obrajii cu manutele mele mici
si ma apropii de chipul tau
pentru a mirosi parfumul tau
inconfundabil,
parfum de trandafiri...
Azi trandafiri albi, impastii pe-un
mormant ...
Tu stii cat mi-e de dor si cat de des te
strig,
desi esti langa mine, dar vreau sa te
ating
Si glasul tau duios as vrea sa il aud
sa imi mai spuna iara:
"Lucica, fii om bun,
sa dai lumii iubire asa cum stii mai bine,
Sa stii sa iti pleci capul si-n semn de
multumire ..."
Nu am uitat nimic din toate invatate
desi ades gresesc, dar nu din rautate.
Nu am uitat nici ploaia cernuta peste
mine
cand am venit la tine dupa 2 ani de zile.
As vrea ca toate acestea sa le fi spus
acolo,
la capataiul tau, sa stim doar
amandoua ...
dar stiu si simt maicuta ca esti aici cu
mine,
te am mereu in suflet , nu ma despart de
tine.
Nu-ti voi umbri cararea cu gandurile-mi
triste,
am sa zambesc maicuta asa cum ti-am
promis,
Tu stii cand sa apari , sau semne sa-mi
trimiti
prin sufletele dragi , tu stii sa ma alinti.
Ma rog la Dumnezeu, iertare sa iti dea
si Imparatia Sa , sa fie casa ta ...
Присоединяйтесь к ОК, чтобы подписаться на группу и комментировать публикации.
Нет комментариев