Предыдущая публикация
GHIOLTOSU
R-nul Cantemir, com. Ţiganca. Atestat în 1870
NOTĂ STATISTICĂ (oct. 2005). R. Prut. Distanţe: pînă în c-rul r-nal | şi st. c. f. Prut - 14 km, pînă la Chişinău - 139 km. Gospodării - 301, | populaţia - 1.153 de locuitori. Pensionari - 137, copii de vîrsta preşcolară - 80. SRL "Sоnzоenele" şi "Iursanvit", care arendează aproape toate cotele echivalente de teren şi valorice ale ţăranilor din sat. Biserică, gimnaziu, cămin cultural, bibliotecă, punct medical, cоteva magazine şi baruri. Comuna uneşte 3 localităţi - Ţiganca, Ghioltosu şi Ţiganca Nouă cu o populaţie totală de 2.758 de cetăteni. Soseaua şi calea ferată aleargă оn paralel şi leagă or. Cantimir şi Cahul. Ele despart satul Ghioltosu, cocoţat pe pieptul dealului, de o imensă luncă a Prutului brăzdată de gоrle şi canaluri. Dincolo de rоu se văd clar conturate satele romвneşti Qrja şi Pоnzăreşti. Ghioltosu e aşezat pe valea Prutului оntre Ţiganca şi Goteşti. Este situat pe partea stоngă a văii rоului Prut, оn sud-vestul zonei fizico-geografice Colinele Tigheciului. Cotele оnălţimilor din оmprejurime: 161,7 m (est), 110,4 m (sud-est), 82,4 m (nord). La nord de sat, оn lunca Prutului, se deschide valea rоuleţului Saca, avоnd lungimea de aproximativ 25 km, cu direcţia nord-est spre sud-vest şi apoi - spre vest. Incepe din aproprierea comunei Lărguţa, trece pe la sud-est de satele Cania şi Iepureni, acumulоnd apele pămоnturilor de pe văile Barăneasa, Hоrtop, Prisacaru ş. a. Pantele dealurilor dinspre sud şi răsărit, cu soluri nisipoase, sunt plantate cu vita de vie; văile şi vоlcelele din оmprejurime mai adăpostesc оncă mici crоnguri şi rediuri, tot ce a mai rămas aici din vechii codri ai Tigheciului. Lunca Prutului, altă data cu numeroase barcuri şi băltiţe bogate оn tot felul de peşti, acum e o imensă grădină de zărzăvat. In rest, pe podişuri colinare şi pe povоrnişuri se aştem lanuri de cereale şi alte semănături. оn imediată vecinătate se află satele Ţiganca, Ţiganca Nouă, Taraclia, Plopi şi Goteşti. Principalele menţiuni documentare: 1453. Identificat incert cu Vitolteştii din 1453 1870. Acesta pare să fie anul primei atestări documentare a satului (Harta tipografică a Basarabiei, 1870/1880). 1878. Ghiltos, satоnjud. Ismail, 55 de case, 300 de locuitori, 1.217 des. de pămоnt, 20 de cai, 140 de vite cornute mari, 500 de oi, moară, cоrciumă. 1913. Un registru al localităţilor din Basarabia fixează satul Ghiltos оn componenta aceluiaşi jud. Ismail. 1918. Gheltosu, sat deja оn jud. Cahul. La reforma agrară din 1918-1924 aici au fost оmproprietăriţi 164 de locuitori cu 920 ha 5.700 mp de pămоnt. 1922. "Dicţionarul statistic al Basarabiei" indică pentru satul Gheltosu din jud. Cahul, plasa Baimaclia, 115 case, 480 de locuitori, şcoală primară, poştă rurală, primărie la Ţiganca. 1930. La recensămоntul populaţiei din acest an satul avea 593 de locuitori, dintre care 574 - romвni, 19 - ruşi şi ucraineni. 1937. Localitatea făcea parte din jud. Cahul, com. I. G. Duca (Goteşti). Avоnd o populaţie de 815 locuitori. 1940. Administraţia sovietică a оnregistrat оn Ghioltosu 510 locuitori, dintre care 490 erau romвni basarabeni. Nu bănuiau oamenii că peste un an la Ţiganca, Stoianovca şi Ghioltosu se va isca una din cele mai sоngeroase bătălii din primele zile de război. Alături de cele peste 10.000 de militari seceraţi aici de schije şi gloanţe au căzut şi mulţi băştinaşi оn haine civile. 1945. Ultimele luni ale războiului din 1941-1945 au rupt firul vieţii mai multor bărbaţi din Ghioltosu. Din lupte nu s-au mai оntors: Gheorghe Baltag, Ion Băţmоndru, Tudor Burlacu, Vasile Chirică, Stefan Costache, Vasile Costache, Nicolae Donţu, Matei Iachimencu, Matei Iachimencu, Anton Gaidarencu, Vasile Gaidarencu, Nicolae Lemnaru, Zaharia Malache, Constantin Miron, Ion Pоrlicaş, Petru Pоrlicaş, Tihon Ponomariov, Tudor Prezinte, Ion Sava, Nicolae Sava, Vasile G. Sava, Vasile I. Sava, Vasile Trişcaru. Regimul dramatic Stalinist a strămutat forţat оn Bureatia, Kazahstan şi regiunea Cita 22 de pătimiţi din Ghioltosu, enumeraţi оn vol.1 al Cărtii Memoriei: Elena Ghebosu, Nadejda Ghebosu, Natalia A. Ghebosu, Natalia P. Ghebosu, Pantelei Ghebosu, Elena Haidău, Maria Haidău, Vasile Haidău, Ecaterina lacub, Fiodor Iacub, Simion Iacub, Vasile Iacub, Aculina Petrov, Ecaterina Petrov, Maria Petrov, Mihail Petrov, Constantin Racoviţă, Gheorghe Racoviţă, Parascovia Racoviţă, Sofia Racoviţă, Stepanida Racoviţă, Victor Racoviţă. Oameni nevinovaţi, reabilitaţi peste patru decenii, cоnd mulţi din ei nu mai erau оn viaţă. 1955. La organizarea administrativă-teritorială de după eel de al Doilea Război Mondial, localitatea făcea parte din sovietul sătesc Ţiganca, acesta aflоndu-se deja оn r-nul Bajmaclia, оmpreună cu satele subordonate administrativ Ţiganca, Ţiganca Nouă, Ghioltosu şi Stoianovca. 1959. Se constată o sporire a numărului de locuitori: 1.000 de oameni (482 de bărbaţi şi 518 femei) оn 1959 şi 1.099 de locuitori (521 de bărbaţi şi 578 de femei) оn 1970. 1973. După formarea raionului Cantimir (1973), satul Ghioltosu din componenţa sovietului sătesc Stoianovca este inclus teritorial оn componenţa acestui raion, numărul populaţiei fiind de 1.080 de locuitori оn 1973, 1.104 locuitori оn 1979 şi 1.101 locuitori оn 1989. 1994. "Dicţionarul statistic al Republicii Moldova" ne furnizează urmă-toarele date informative: 321 de gos-podării individuale, 1.101 locuitori (512 bărbaţi şi 589 de femei), dintre care 1.085 de romвni, 9 bulgari, 5 ruşi, 1 ucra-inean, 1 găgăuz; sec-ţie a gospodăriei agri-cole de stat {sovho^i "Biruinţa" din Ţiganca, 65 ha terenuri agri-cole оn sectorul obştesc şi 120 ha de pămоnt оn sectorul agricol individual; ambula- Mihail Bвiţatu toriu, şcoală de 8 ani, grădiniţă de copii, casă de cultură, bibliotecă, oficiu de telecomunicaţii, magazine. Onomastica. Inacceptabilă etimo-logia propusă anterior - entop ghiol "lac" - deoarece rămоne fara explicaţie segmentul - tos. Denumirea localităţii pare să aibă la bază antoponimul Ghiltos, numele vre-unui proprietar de pămоnt din partea locului sau al primului locuitor al satului, versiunea susţinută şi de primele atestări documentare, care probează forma de origine a toponimului: Ghiltos (1870, 1878, 1913). Forma Ghioltosu reproduce varianta de circulaţie largă din ultimele decenii. Nume de locuri: Barcul Flăcăilor, Balacea, Boierescul, Cotul-Lung, Culiciul, Făgădăul, Grindul Ştiucii, Hăţăşul, Moglanul, Movila lui Spircoci (cota 161,7 m), Planurile, Podişul, Răzăşia Veche, Rоpa Zmăului, Saca, Valea Pecului, Zolotencu. Nume de familie: Sava, Şişianu, Railescu, Ghebosu, Haidău, Calovici, Racoviţă, Burlacu, Baltag, Cărlan, Danţu. Populaţia din Ghioltosu a format cоteva decenii o structură economică a sovhozului-fabrică "Moldova" din Ţiganca. оn prezent оn localitate activează 2 agenţi economici - SRL "Sоnzоenele" şi "Iursanvit", care cultivă cereale, legume şi floarea-soarelui. Pe lоngă case ţăranii au pomi, butuci de vie, cresc păsări şi animate. Mai mulţi săteni practică meşteşugul, lucrarea оn lemn, оmpletitul loziei, care creşte din ambudenţă оn lunca Prutului. Veterani de război mai sunt оn viaţă participant la luptele din Afganistan - la conflictul armat de pe Nistru -9. Mihail Bălţatu, născut la 15 iunie 1966 оn Ghioltosu, fost tractorist şi ostaş, a fost grav rănit pe platoul din Tighina şi s-a stins din viaţă la 26 iunie 1992, fiind оnhumat cu toate onorurile оn satul natal. La Cheltosu s-a născut la 12 ian. 1950 iscusitul tehnolog Constantin Sava, autorul mai multor mărci de vinuri alese - "Olimp", "Albina", "Aligote de Stăuceni" ş.a. A absolvit Sovhozul-Şcoală de Viticultură şi Vinificaţie (1970) si Institutul Agricol din Chişinău (1982), a trecut un curs de perfecţionare оn Atena (Grecia), a lucrat tehnolog la fabrica de vinuri din Cania, şef de producţie şi director adjunct la Colegiul National de Viticultură şi Vinificaţie Chişinău. Susţine prelegeri pentru studenţi оn domeniul vinificaţiei. E decorat cu medalia "Meritul Civic".
Anatol Eremia
Bibliografie.
Anuarul României pentru comerţ, Indus- Monitorul Oficial al Republicii Moldova trie, meserii si agricultură. Bucuresti, 1925- nr 16 (901) din 29 ian 2002 1926.
NOTA DE UZ ACTUAL. Cod postal MD - 7325.Tel . primăriei 0-273-53-236.
Следующая публикация
Комментарии 2