Străluce în bezna cenușie
Iar îngerii te cheamă,
Tu vină așa zglobie.
Exzodul de sihaștri,
În era de binare,
Înebunit în aștri,
Te așteaptă...departe...în zare...
Ascuns în a sa teamă,
Arzînd în ochii ei,
Ieftin roman de dramă,
Singur în dumnezei.
Tăcere...brusc adîncă,
Lasată peste străzi,
Liniște,lacom mănîncă.
Ochi căprui bătînd în verzi,
Suflete atît de stranii,
Nopți tîrzii și inimi nude,
În vitralii lungi cazanii,
Pe alee-parașute.
Învestit în doruri multe,
Tu pe-al tău ca să-l alegi,
Un suspin să te sărute,
Inimă să-o înțelegi,
Pelegrin n-ai piept de piatră,
Calea ta ca să o duci,
Și din foc se face vatră,
Ploaia ca să o usuci.
Gînd pribeag la ceas de noapte,
Zboară încet,căutînd pe sine,
Strigăt mut mizînd pe șoapte,
Orb văzîndu-te pe tine.
Присоединяйтесь к ОК, чтобы подписаться на группу и комментировать публикации.
Нет комментариев