Pentru cei

care "văd prea departe"
Tu, omule, îmi știi necazul?
De-mi judeci cu atâta zel obrazul...
Că-i ofilit, bătrân, ridat,
Dar lacrimi, tu, i-ai numărat?
Ori poate haina mi-ai purtat?
Ai mei pantofi ai încălțat ?
Ori crucea mi-ai purtat în spate
De-mi numeri fapte și păcate?
Din ochii tăi bârna nu vezi,
Dar pentru mine ai dovezi...
Dar este-o vorbă în popor:
"De grija altuia și proștii mor"...
Deci, omule, ai grija ta,
Căci viața-ți poate arăta
Unde-ai greşit, cu ce, cu cine,
Nu mai scorni dovezi străine...
Nu te agita, că viața-i scurtă,
Nu știi când îți devine luptă...
Ai să încalți pantofii mei,
Și ai să vezi cât sunt de grei...
✍️ Angela Cioina
27.11.2025