❤Cele Mai Frumoase Povesti❤

" Este Viaţa Mea" Capitolul:10 De noi sa apropiat Elena. Elena: Hey ce faceţi? Sebastian: Bine. Elena: Sebastian, mai lăsat pe mine pentru tocilara asta? Eu: Sebastian, eu o să plec, voi clarificaţivă treburile... Elena: Da plecă... Eu: Nu înţeleg ce ai cu mine? Am răbufnit eu... Elena: Uşor tocilaro... Eu: Tocilarai măta... Elena: Hey, nu ai tu ce o numi pe mama, e de multe ori mai mai frumoasă şi mai deşteaptă decât tine... Eu: Văd, de aia a adus pe lume o aşa fiinţă proasta ca tine. Şi bagă bine în capul tău, spun şi cu un deget o ating la tâmplă, cu mine nu o să îţi mergă lucrurile astea.... Eu: Sebastian, pa. Ea a rămas cu faţa în soare. Eu am plecat de acolo, şi m-am pornit spre casă. Pe drum ma ajuns Sebastian... Eu: De ce ai venit? Dute la deşteapta ta...Că doar pe aia o ai în gând... Sebastian: La cine? La prosta aia? Şi apropo eu am pe alta la suflet... Eu: Da, şi aia va fi doar o aventură? Nu înţeleg voi băieţii cât puteţi fi atât de duri cu fetele? Sebastian: Să ştii dacă o să am acea persoana în braţele mele, nu va fi o aventură simplă, va fi o aventură pe toată viaţa. Eu: Da.... Sebastian: O să vezi, mai întâi să aflu dacă ea are aceeleaş sentimente pentru mine... Eu: Bine, să mergem. Cât mi-aş dori să fiu acea fată? Nu vă închipuiţi. Sebastian: Să mergem... Mergeam pe drum şi din greşeală m-am împiedicat şi am căzut, dar două braţe mau prins la timp. Privirile noastre sau intersectat, m-am uitat adânc în ochii lui şi am văzut o schiplire pe care nu am mai vazuto la nimeni, nuştiu de ce, dar aceasta sclipire ma facut sa ma înmoi un pic şi să mă uit în ochii lui timp de 1 minută. Apoi mi-am revenit din visuri şi m-am ridicat. Eu: Mm, scuze sunt împiedicată, şi încerc sã par bucuroasă. Doamne ce ochi are... Sebastian: Nu-i nimic, se mai întâmplă. Eu: Bine, să mergem, spun şi îmi dau părul după ureche. Sebastian: Ok. Într-un sfârşit am ajuns acasă. Eu: Mersi, poate intri pe la mine? Parintii nu sunt acasă. Sebastian: De ce nu? Eu: Super. Am intrat în living: Eu: Eu mă duc să mă schimb, vin imediat, tu acomodeazăte. Sebastian: Bine, mersi. Am urcat rapid în cameră, acolo m-am schimbat de haine: Apoi am coborât jos şi am văzut acolo spumpii mei părinţi stăteau de vorbă cu Sebastian. Eu: Mamă, tată? Mama: Scumpo, ţi-ai făcut iubit şi nu ne-ai spus? Eu:Ce?! Ce iubit mamă? Mama: L-am intrebat si pe Sebastian dar nu a vrut să spună... Eu: Ămm eu cu Sebastian, suntem doar prieteni şi colegi... Mama: Dar ce face aici? Nu ai adus niciodată un baiat în casă... La faza asta chiar mia picat rău... Eu: Pai, fiindcă îmi e prieten.... ămmm, eu l-am invitat să... alegem invitaţiile, ştii doar, degrabă e ziua mea, şi l-am invitat... Nu-i aşa Sebastian? Sebastian: Da. Îl apuc de braţ şi ne urcăm sus, apoi trag o privire spre mama, ea îmi face semn că e cu ochii pe noi... Am intrat în cameră. Eu: Scuze, nu am ştiut că o să vină aşa devreme. Sebastian: Daaa. Şi ce facem? Eu: Ămm să alegem invitaţiile... Sebastian: Chiar este ziua ta? Eu: Da. Sebastain: Când? Eu: Pe 25 iulie. Sebastian: Bine, haide să vedem invitaţiile, am stat mult să ne uităm până am ajuns cu concluzia că o să aleg invitaţia asta: Eu: Asta e super! Sebastian: Şi mie îmi place... Eu: Dar rămâne asta... Sebastian: Da. Eu: Super, o sa dau comanda si pe urma o sa le împartim. Sebastian: Bine. Eu: Acum ce facem? Sebastian: Nu ştiu. Eu: Mă plictisesc deja. Sebastian: Sincer, nu ai adus niciodata vreun baiat acasă? Aici chiar ma pus la punct... Eu:........ Iată încă un capitol mult aşteptat. Hey, mă plictisesc, daţimi nişte denumiri de filme interesante să mă uit, nu găsesc nimic interesant. Vă mulţumesc, şi sper să vă placă capitolul.